Evacuare moloz

Bucuresti si Ilfov.

Debarasare moloz la saci cu personal pentru incarcare. Ridicare moloz de la bloc sau casa. Transport se face cu utilitare de 3,5 tone. Avem acces in toate zonele, inclusiv centru.

Evacuare moloz vrac / varsat. Transport cu utilitare de 3,5 tone, se asigura incarcarea. Toate zonele capitalei.

Evacuare moloz cu container moloz de 7 metri cubi. Incarcarea se asigura de client. Containerul stationeaza 24-48 ore. Acces in zonele centrale.

Evacuare moloz cu autobasculanta de 20 tone / 12-14 metri cubi. Se asigura auto-incarcator. Acces limitat, exclus zone centrale.

Suntem dispusi la orice comanda.

Preturile sunt in functie de zona, respectiv etaj pentru moloz la saci, si in functie de durata de stationare pentru container moloz.

Programarile se fac cu 24 ore inainte.

Detalii la 0727 656 366
This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.



Planeta noastra, P aceea, nu avea aspectul de azi: rocile, apa si aerul s-au format incetul cu incetul si apoi a aparut viata. In urma cu 4,6 miliarde un nor imens de materie gazoasa si pulberi care se invartea in spatiu s-a condensat si a dat nastere unei stele, Soarele. In apropierea Soarelui, pulberile de roca s-au aglomerat si-au formar cele 9 planete ale sistemului Solar, printre care si Pamantul.


De la formarea sa, Pamantul a evoluat mult. Istoria sa a fost marcata de evenimente importante, ca formarea oceanelor, aparitia vietii, aparitia sau disparitia unor animale si plante. Oamenii de stiinta au numit prima perioada din istoria Pamantului Precambrian-ul (acum, 4,6 miliarde-540 milioane-de ani). Urmeaza apoi patru perioade numite ere geologice: Era Primara (acum 540-245 milioane de ani), Era Secundara (245-64 milioane de ani), Era tertiara (acum 65-2 milioane de ani), si, in sfarsit, Era Cuaternara (acum 2 milioane de ani-pana in zilele noastre). Din acele timpuri pana astazi, Pamantul a cunoscut o serie de schimbari majore in ceea priveste aspectul mediului inconjurator.

Evolutia generala a societatii umane s-a realizat pe baza exploatarii resurselor naturale,

iar exploatarea acestor resurse s-a putut face datorita crearii de unelte tot mai evoluate, de masini tot mai puternice, de instalatii tot mai complexe si de tehnologii tot mai evaluate. Raportul om-natura a evoluat in sensul diminuarii relatiei de dominare a omului de catre natura, omul reusind sa-si realizeze un mediu ambiental si socio-economic propriu, seminatural. Pana in etapa industrializarii (secolul al XVIII-lea) evolutia a fost relativ lenta, activitatea umana rasfrangandu-se de o maniera nepericuloasa asupra mediului.

In etapa revolutiei tehnico-stiintifice din secolul al XX-lea ritmul de dezvoltare si de exploatare a resurselor naturale s-a accelerat si mai mult, puterea omului de a transforma natura in sens distructiv (dar si in sens constructiv) fiind tot mai evidenta. Aceasta a condus la constientizarea pericolului pe care dezvoltarea, fara a tine cont de degradarea mediului il poate avea pentru om, pentru dezvoltarea omenirii. Prin urmare, raportul om-natura a devenit acum un raport dezvoltare-mediu.
Dupa Conferinta de la Stockholm (1972) si mai ales dupa Conferinta de la Rio (1992) asupra mediului, s-a facut legatura intre dezvoltare si resursele naturale limitate ale planetei si s-au stabilit reguli de conduita internationale pentru a se evita sau a se diminua poluarea mediului, astfel s-a abandonat conceptul potrivit caruia dezvoltarea era inevitabil legata de degradarea mediului si s-a instituit conceptul dezvoltare durabila, care tine cont de resursele limitate neregenerabile si de necesitatea dezvoltarii in limita acestor resurse.

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o indoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic in pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza in afara orasului, in locurile numite "gropi de gunoi". Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul. Solutia nu consta in depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau in parcuri, ci in colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare!
In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
- modificari de peisaj si disconfort vizual;
- poluarea aerului;
- poluarea apelor de suprafata;
- modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Molozul este materialul de constructie, (caramizi, mortar, tencuiala) provenit din demolarea cladirii si este clasificat astfel:
- Moloz mineral neincarcat poate fi supus, dupa o maruntire corespunzatoare si respectandu-se cerintele minimale privind granulatia, unei valorificari in constructia de drumuri, ca si ca material de umplere. Pentru materialul care nu se cauta, se recomanda depozitarea in zone speciale de la deponiile de materiale inerte;
- Molozul incarcat contine substante care pot polua solul si apa freatica. Amintim aici diverse elemente de echipamente si instalatii, zidarie de la cosurile de fum, materiale izolante, de vopsit, de lipit (de ex. bucati de lemn) cu impuritati organice si anorganice. Pana cand vor fi create in Romania posibilitatile corespunzatoare de tratare si prelucrare, in privinta depozitarii acestui moloz sunt valabile aceleasi cerinte ca si pentru pamantul incarcat. In privinta tipului de incarcare, ar trebui sa se realizeze o separare in functie de tipul de incarcare.
Betonul este un amestec de ciment si agregate. Este unul din cele mai utilizate materiale de constructie, iar atunci cand este tratat ca deseu, ca urmare a demolarii cladirilor, podurilor, sau drumurilor, poate fi un deseu in cantitate apreciabila.

Va asiguram evacuarea molozului : amestecuri de desuri beton, caramizi, tigle si materiale ceramice provin din activitatile de constructii civile si edilitatare, renovari, modernizari, reabilitari sau demolari.
Activitatile din constructii si demolari sunt o sursa importanta de deseuri, in unele tari cantitatea generata fiind aproape egala cu cea de deseuri municipale solide (Franta, Germania etc.). Aproximativ 80% din cantitatea de moloz generata rezulta din constructii civile ( cladiri) si 20% din constructii edilitare si drumuri si poduri.

Conform raportarilor statistice in anul 2006 la nivelul intregii tari au fost colectate circa 475.000 tone moloz, cantitate care a fost in intregime eliminata prin depozitare.
Generarea deseurilor din constructii si demolari este un proces delimitat in timp. Cantitatile generate depind strict de marimea constructiei demolate, iar in cazul santierelor de constructii depind de disciplina tehnologica (construirea cu generarea unor cantitati reduse de deseuri). Generarea acestora este un proces cu caracter discontinuu.
Monitorizarea cantitatii generate si gestionate de moloz este un proces dificil, avand in vedere existenta a mii de mici antreprenori care efectueaza aceste operatii. Mai mult, la ora actuala in Romania nu exista un depozit pentru deseuri din constructii si demolari, eliminarea acestor deseuri realizandu-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul depozitelor pentru deseuri municipale solide.